creiereală

Revista lunara pentru autonomia gândiri critice

1624 km

Trezirea dis de dimineaţă, o cafea pe jumătate
terminată, autobusul întârzie.
Caută biletul, privire sălbatică ţintită către
controlor, împarţi o primă urare de „bună
dimineaţa” cu femeia de serviciu a clădirii.

În sectorul terţiar (servicii), nu şeful e cel care te stresează,
ci, de obicei, clienţii cu ale lor „cerinţe” şi ale lor „drepturi”

„Cu ce vă pot ajuta?” spun eu cu cea mai drăguţă voce.
„Du-te dracului, (e în continuare) dis de dimineaţă”, îmi spun
mie însumi.

Nu întârzia la pauze, nu purta hainele astea la muncă, nu te juca
jocuri pe calculator în timpul serviciului. Nu la asta, nu la
asta, nu fă asta… de dragul salarului de la sfârşitul lunii care
abia de-ţi ajunge pentru cele necesare.
Da, dar ai după masa liberă. Cu adevărat liberă?

Sunt liber să merg la oricare magazin doresc eu, pot purta ce
haine vreau eu, să beau orice băutură care-mi place, să fac sex
cu cine vreau eu. Sigur. Nu e ca pe vremuri. Nu-ţi aminteşti de
ele (vremurile vechi)? Nu contează.
Dar uneori nu am banii sau cheful să fac toate astea. Haide na,
acuma şi tu…
Uneori vreau să strig, să protestez, dar poliţiştii vin şi-mi
reamintesc că trebuie să primesc permisiune de la ei în primul
rând, altfel risc să primesc amendă. Ce nonsens.

Puterea şefului impune cum trebuie să mă comport la muncă,
când trebuie să-mi iau pauză, ce pot împărţi cu colegii mei.
Monotonia rutinei mele zilnice îmi impune ce să port, unde să
merg să beau o cafea, ce parfum să folosesc, cum să-mi mişc
fundul (când merg).

Viaţă de căcat acolo, viaţă de căcat şi aici.

Şefi acolo, şefi şi aici.

Norme acolo, norme şi aici.

Dar precum acolo, şi aici sunt oameni pe care i-am cunoscut şi
am văzut că ei nu fac compromisuri cu nimic mai puţin decât
t-o-t-u-l.. Au schimbat cuvintele-valori „carieră, consumaţie,
modă, viaţă liniştită” cu altele, poate unele mai utopice, dar
cu certitudine mult mai interesante. „Viaţă colectivă,
rezistenţă, luptă pentru demnitate, solidaritate”.

Solidaritate acolo, solidaritate şi aici.
Iar asta este îndeajuns pentru mine.

Advertisements

Răspunde

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: